Relatii la distanta – vezi ce șanse ai ca relatia ta la distanta sa dureze + cum sa o faci sa functioneze!

Reading Time: 26 minutes

Despre relatiile la distanta

Te-ai îndrăgostit, dar între tine și jumătatea ta sunt prea mulți kilometri pentru a vă putea vedea zilnic?  Simți adesea frisoane când te gândești la el/ea și ai vrea să îl vezi mai des? Fiecare melodie pe care o auzi întâmplător îți amintește de voi… și în loc de bucurie, inima ți se umple de tristețe și melancolie? Te gândești adesea că distanța vă va omorî sentimentele?

Acum ceva timp am scris un articol – 7 Sfaturi pentru a face o relație la distanță să funcționeze, dar ulterior, am realizat că până la sfaturi, trebuie să definim câțiva termeni, să ne asigurăm că înțelegem lucrurile la fel. Așadar, te invit să citești mai departe pentru a vedea în ce măsură te afli într-o relatie la distanta și care sunt șansele ca relația ta să funcționeze.

Ce sunt relatiile la distanta si ce inseamna?

O relatie la distanta (sau o relație de iubire la distanță) reprezintă o relație intimă între parteneri separați din punct de vedere geografic. Principala caracteristică a acestei relații o reprezintă lipsa de contact față în față.

Conform unui studiu realizat în SUA, cele mai multe cazuri de astfel de relații se întâlnesc în rândul studenților (aproape 50% din cazuri).  Cu toate acestea, nu trebuie să ignorăm nici relațiile care apar mai târziu și au ca motiv al separării evoluția profesională a partenerilor.

Recomandare de lectură: Augusto Cury – Femei inteligente, relații sănătoase

Exista relatie la distanta?

Sigur. Cum spuneam, chiar foarte mulți oameni trăiesc într-o relație sau chiar o căsnicie la distanță. Și funcționează chiar foarte bine. Ca idee, trebuie să înțelegi că fiecare relație are un termostat. Noi ne reglăm sentimentele în mare parte la o anumită „temperatură” fără ca măcar să ne dăm seama. Ideea este ca acea temperatură să funcționeze la fel de bine pentru amândoi partenerii.

De asemenea, este esențial ca în momentul în care acceptăm o astfel de relație și ne-o asumăm, să discutăm deschis despre cât mai multe aspecte. Ne putem chiar face o listă cu întrebări care ne macină. Personal consider că un aspect esențial îl reprezintă intenția noastră de la această relație la distanță.

Uneori pur și simplu a existat o scânteie. Nu știm ce vrem, nu ne cunoaștem intențiile, dar știm că ne-ar plăcea să ne știm cu cealaltă persoană. De foarte multe ori această distanță de la începutul unei relații poate fi chiar benefică, mai ales în adolescență/studenție, atunci când focusul nostru principal trebuie să cadă pe educația noastră și mai puțin pe hormoni. Aceasta poate ajuta partenerii să se cunoască mai bine, să comunice mai mult și să își stăpânească mai bine pornirile sexuale.

Dar, încă o dată, fiecare relație este diferită. Nu simțim lucrurile la fel, nu avem aceleași nevoi și nici nu avem aceleași concepții. Din acest motiv este extrem de important să privești în interiorul tău înainte de toate și să fii extrem de sincer(ă) cu tine. Distanța într-o relație te poate ajuta să te cunoști mai bine, îți lasă libertatea de a petrece mai mult timp în compania ta, te ajută să îți dai seama ce îți place, ce îți displace și, mai ales, cine ești tu cu adevărat, în absența unui partener.

Uneori cred că mai ales în adolescență o relație la distanță poate fi extrem de benefică… pentru că am ajuns la concluzia că până nu înveți să fii bine cu tine însuți, să poți trăi independent de un partener, să te iubești pe tine și să te răsfeți singur(ă), riști să devii prea preocupat de satisfacerea partenerului și, încă o dată, riști să te pui pe tine – inevitabil- pe ultimul loc.

Așadar, există și mai mult decât atât, ele pot fi atât o provocare, cât și o binecuvântare!

Citește și: Încrederea în sine și curajul de a fi personajul principal din viața ta.

Provocările unei relatii la distanta

Relațiile la distanță sunt diferite de cele în care partenerii sunt apropiați din punct de vedere geografic și au ocazia să se vadă cât de des doresc, sau chiar locuiesc împreună. Îmi amintesc de perioada studenției când și eu am fost într-o astfel de relație. Eram studentă la Cluj și el lucra în București. Fiind foarte concentrați pe misiunile noastre, ne impuneam să nu simțim distanța, vorbeam la telefon cu orice ocazie, iar Skype-ul ne era pornit permanent de cum ajungeam acasă până adormeam. Tehnic, eram aproape, dar practic erau sute de km între noi. Nu puteam simți atingerea celuilalt, nu ne puteam pregăti reciproc ceaiul sau cafeaua de dimineață și nici nu puteam adormi îmbrățișați…

Cu toate acestea, găseam mereu soluții să nu ne simțim singuri. Cel puțin un week-end pe lună ne vizitam reciproc, derulam multe activități virtuale comune și încercam să ne ținem mințile cât mai ocupate în restul timpului. Altfel spus, ne simțeam ok. Și era ok. Totuși, pot spune că existau câteva provocări în această relație la distanță:

• Trebuia să depunem foarte mult efort pentru a putea păstra vie iubirea la distanță;
• Se poate dovedi adesea destul de costisitoare atât din punct de vedere financiar cât și energetic și temporal (ca să ajung în București cel mai adesea luam trenul de seară… plecam la 23, ajungeam în București la 7 dimineața. Nu pot spune că era nici ieftin, nici comod – mai ales că eram studentă);
• Era greu să avem prieteni comuni și ieșiri „normale”. Dacă ești fan al serialului FRIENDS… și ai visat la o viață similară… e puțin greu să ai asta la distanță;
• Există o dificultate deosebită în a simți stările celuilalt la distanță… uneori avem nevoie de o îmbrățișare mai mult decât orice… și în acele momente suplinitorul căldurii partenerului devine un urs imens de pluș primit de la el sau, mai simplu, o pernă. Îmi amintesc că aveam un rățoi de pluș primit de la el, pe care îl îmbrăcasem cu tricoul lui… și de fiecare dată când eram supărată pe distanța din relația noastră, de fiecare dată când îi simțeam lipsa, strângeam tare în brațe jucăria aceea și încercam să îi mai simt urmele de parfum din tricou.
• O altă provocare este gelozia. Ulterior am aflat că de fapt problema mea era posesivitatea. Sunt o fire posesivă, iar faptul de a nu mă putea bucura de prezența omului iubit mă făcea să reacționez irațional cu privire la restul persoanelor de sex feminin care erau în preajma lui. Undeva în mintea mea consideram că dacă eu nu mă pot bucura de umorul lui, de energia lui, de el… nu are voie să se bucure nimeni. Și, în egală măsură, mă simțeam tristă atunci când realizam că și în grupul meu de prieteni erau mulți băieți care îmi aminteau de el. Sigur că eu nu cu ei aveam treabă, dar simplul fapt de a ieși la o terasă cu prietenii, dar fără el, mă rodea pe interior;
• În final, o altă provocare destul de comună în relațiile la distanță o reprezintă așteptările ridicate ale partenerilor cu privire la calitatea întâlnirilor față în față. Cu alte cuvinte, atunci când ne vedeam, am fi vrut să fie cele mai epice momente. Ne sufocam cu iubire și atenție… și era frumos. Dar problema apărea atunci când unul din noi avea vacanță/concediu, dar celălalt avea probleme de rezolvat. Aveam așteptarea ca în cele câteva zile comune să  ne bucurăm de aceeași energie. Ceea ce nu era chiar cazul de fiecare dată. Și asta năștea frustrări.

Citește și: Iubirea este ca o floare ce trebuie îngrijită mereu.

Evoluția unei relatii la distanta

Etapele unei relatii la distanta

Fiecare relatie la distanta este diferită și are în spate motive sau momente diferite în care se întemeiază. Personal am avut 3 relații la distanță și fiecare a fost diferită: prima era în perioada liceului – prima iubire, după 7 luni de relație (high school sweetheart) a plecat la facultate în străinătate. Eu eram clasa a XII-a. Am continuat relația la distanță încă un an. A doua a pornit din start ca o relație la distanță, a durat un an  – a fost perfectă astfel. La o luna de când am decis să ne mutăm împreună… s-a distrus. A treia a fost prima mea căsnicie. După nașterea copilului am locuit la 20 km departare și ne vedeam doar în week-end-uri. Relația s-a distrus.

Așadar, de multe ori nu distanța este neapărat problema, ci exact cum spuneam, așteptările noastre și, de ce nu, caracterul fiecăruia. Când înțelegem motivul separării și înțelegem că nimic nu este permanent (sau, dimpotrivă, acceptăm că va fi permanent) atunci putem să ne adaptăm mai ușor la situație.

Totuși, în toate relațiile am observat o serie de stări/etape care s-au repetat, indiferent că relația a fost de la început una la depărtare, sau că separarea a apărut ulterior.

În consecință, etapele sunt:

1. Teama/tristețea – după ce s-a urcat în mașină/avion/tren… începi să simți o mică durere fizică, o amorțeală. De multe ori ea apare chiar înainte de separarea propriu-zisă, odată cu gândul că nu vă veți mai vedea/simți atât de des. Nu ar fi de mirare să te încerce gânduri de genul „ce o să mă fac fără el/ea?”. Cel mai greu este pentru cel ce locuiește în continuare unde obișnuiați să ieșiți împreună. Îmi amintesc după ce iubitul meu din liceu a plecat la facultate, erau anumite zone din oraș pe care nu le mai puteam vizita, întrucât îmi aminteau prea tare de el. În toată tristețea mea aveam, cumva, teama că nu vom mai trăi niciodată lucrurile frumoase de acum. Și aceste emoții sunt adesea întâlnite și în cazul celor ce dezvoltă relații într-un context special (la mare – așa zisele „iubiri de-o vară”, într-o tabără, la un curs). Înainte de a vă îmbarca la o relație de iubire la distanță, inevitabil apare teama.
   
2. Îndoiala – încă o dată, contează foarte mult comunicarea dintre voi. Atunci când nu vă cunoașteți foarte bine, este posibil să apară îndoiala. De asemenea, atunci când nu există o iubire foarte profundă, apare îndoiala. De altfel, îndoiala într-o relație de dragoste la distanță, ca și într-una la apropiere, este un semn de neîncredere în alegerea proprie. Nu cred că vreau eu această relație și atunci mă îndoiesc că va funcționa. Sau, pentru că nu am încredere în mine/în partener, mă îndoiesc. Dar, atenție!, dacă lași teama și îndoiala să te macine, gândurile tale vor evolua în acea direcție și, mai devreme sau mai târziu, toate acțiunile tale vor facilita împlinirea fricilor. Precum o spun mereu, creierul nostru are rolul de a ne proteja și, de cele mai multe ori, o face încercând să ne dovedească faptul că avem dreptate. Deci, dacă tu te îndoiești de ceva, fii atent la motivele tale reale din spatele neîncrederii. Dacă îți dorești cu adevărat această relație, atunci înlocuiește îndoiala cu bucurie și speranță. Astfel creierul tău va atrage gânduri pozitive care vor duce, mai departe, la acțiuni pozitive! Orice relație trebuie construită pe încredere, indiferent că ai sau nu distanță la mijloc. Nu distanța geografică este cea care distruge o relație, ci distanța emoțională!
3. Drăgălășenia – când cu adevărat îți iubești partenerul, o relație la distanță poate fi o sursă reală de afecțiune. Îmi amintesc că în liceu am observat pentru prima dată ce fel de relație mi-aș dori să am. Atunci am aflat ce vreau: aveam o colegă care era într-o relație cu un băiat care a plecat la Constanța la Marină. Erau sute de km între ei și cred că se vedeau destul de rar, dar erau extraordinar de drăgălași. Au trăit atât de multe provocări – printre care și niște ani petrecuți de el captiv pe undeva prin Caraibe… Nu mai știu exact toate detaliile poveștii, dar ce știu este că i-am admirat în cel mai sincer și mai bun mod cu putință. Fata aceasta îmi devenise atât de dragă prin efortul pe care îl depunea să fie bine, deși multă vreme lucrurile au fost departe de bine. Au trecut vreo 11 ani de atunci… și sunt căsătoriți și la fel de frumoși ca atunci. Ei au fost mereu modelele mele de iubire. De fiecare dată când vorbea cineva despre el, fața ei micuță se lumina. Era tare drăguță.

Și la fel se întâmplă mereu, într-o relație la distanță, când depășim barierele neîncrederii. Nu e de mirare să vă vedeți partenerii plângând pe Skype de dorul vostru, sau compunându-vă cele mai romantice versuri. Sigur, dacă nu sunt firi atât de „artistice” e suficient să vă surprindă cu gesturi. Totodată, îmi amintesc de perioada în care fratele meu avea o relație cu o fată din SUA. Nu cred că a compus niciodată atât de multe melodii câte a compus în perioada așteparărilor. Deci, până la urmă, o relație la distanță poate fi un adevărat izvor de inspirație pentru melancolici și artiști.

4. Entuziasm / tristețe – cele două sunt împreună pentru că acolo unde va exista una, în cele din urmă va apărea și cealaltă. Vor fi multe momente de entuziasm în planificarea revederilor, dar care vor aduce multă tristețe la separare, ori chiar nerăbdare, care va îmbrăca haina unei tristeți blocate. Pe măsură ce revederea se apropie, minutele se vor simți ca zile, iar secundele ca ore. Cel mai probabil te vei gândi continuu la tot ce vrei să faceți împreună. Amintește-ți că dacă vrei să ai cele mai intense, pozitive, experiențe… este foarte probabil să fii nevoit să trăiești și cele mai negative emoții. Cum spuneam, aveți un termostat… și dacă ajungi la o vibrație foarte, foarte înaltă, pentru a se putea regla la normal, cel mai probabil va trebui să simți o durere la fel de mare precum plăcerea pe care ai experimentat-o.

Citește și: 9 Semne că ți-ai găsit sufletul pereche.

5. Momentul deciziei – Aceasta este cea mai grea etapă, deoarece decizia va fi, oarecum, un proces continuu în relație. De fapt, ați luat prima decizie atunci când ați oferit o șansă acestei relații la distanță. Totuși, există un moment în care trebuie să decideți în ce măsură sunteți dispuși să continuați în felul acesta, dacă merită și dacă nu cumva există vreo șansă să ajungeți la un numitor comun și să anulați distanța. Primul moment în care vei evalua acest lucru este în primele săptămâni – atunci când ești plin de îndoieli – apoi vei relua în mintea ta subiectul când aștepți următoare vizită, la următoarea revedere… și când deja trece prea mult timp. Dacă ești la începutul unei relații la distanță, nu lăsa această etapă să te sperie sau să te intimideze. S-ar putea ca vouă să vă fie atât de ușor încât nici să nu vă dați seama că ați luat o decizie. 

Important este ca în fiecare etapă să evaluați ce este important pentru voi și ce/cât valorează relația. Amintește-ți că, în final, aceasta este viața ta, este viața voastră și, în cele din urmă ar fi normal să vă doriți fericire și succes, atât individual, cât și pentru partener. O relație, indiferent că este la distanță sau nu, necesită efort. Decizia de a vă angaja la efortul necesar pentru ca această relație să funcționeze vă aparține. Până la urmă este o alegere. Există multe cupluri care decid de la început că vor avea o relație la distanță, și nu își mai schimbă niciodată decizia. Elimină frica, înțeleg motivele și trăiesc fericiți mereu. Nu spun că va fi neapărat și cazul vostru. Ce spun este că deciziile vor juca un rol esențial în această călătorie și, asemenea relației la distanță în sine, ele nu vor fi întotdeauna ușoare.

Recomandare de lectură: Dale Carnegie – Cum să-ți creezi relații avantajoase, să câștigi încrederea și să devii influent

Relatie de prietenie la distanta

De-a lungul timpului am avut foarte multe persoane pe care le-am considerat prietene. Noi, ca ființe bio-psiho-sociale avem nevoie de prieteni. Totuși, ce am învățat de-a lungul timpului este că în viață clipa este singura care contează cu adevărat atunci când ne raportăm la ceilalți. Pentru că existența fizică nu reprezintă întotdeauna o certitudine, cu alte cuvinte nu știm niciodată ce întâmplare neprevăzută ne poate curma viața, trebuie să învățăm să apreciem oamenii pentru ceea ce sunt cu adevărat în interior. Nu îmi mai amintesc exact  ce filosof spunea că toate relațiile dintre oameni se bazează pe un interes. Știu că eram copil când am descoperit această afirmație și, la acel moment, m-a deranjat.

Totuși, în timp am descoperit că nu este nimic greșit în această afirmație și nu trebuie nici înțeleasă într-un sens negativ. Așa este, interesul comun este cel care, la un anumit nivel, ne leagă. Cu toate că de cele mai multe ori suntem tentați să înțelegem prin înțeles o nevoie de genul bani, statut, reputație, tema la mate… de cele mai multe ori căutăm într-o relație de prietenie înțelegere, acceptare, un umăr de plâns sau un partener de shopping. Oricare ar fi interesul nostru, mai mult sau mai puțin pozitiv, atunci când acceptăm oamenii pentru ceea ce sunt, distanța sau lipsa unei comunicări constante nu ne împiedică să rămânem prieteni.

În orice moment al vieții, noi suntem, fundamental, aceiași. Diferența este că evoluăm. Și în funcție de nivelul, respectiv direcția de evoluție a fiecăruia, relația noastră va rezista presiunii timpului… sau nu. Dacă în timp credințele noastre se modifică, dacă avem interese diferite, este posibil să ne fie mai greu să ne întâlnim după ani și să fim la fel, strict pentru că vom constata că nu mai avem subiecte comune.

Totuși, sunt foarte multe cazurile în care oricât de diferiți am fi, oricât de diferite ar fi interesele noastre, dacă pe noi ne leagă iubirea necondiționată față de celălalt, aprecierea și recunoștința pentru ce reprezintă în viața noastră, atunci timpul nu este nimic altceva decât un număr. La fel ca și vârsta.

Eu și cea mai veche prietenă a mea ne cunoaștem de când eram în cărucioare. Eram vecine de etaj la bloc. Am crescut, am fost colege de clasă o vreme, eram ca surorile. Am fost parte a aceleiași trupe, avem o adevărată istorie împreună. Ulterior, datorită dezvoltării diferite a personalităților, am urmat drumuri total opuse. Eu am fost pasionată de înțelegerea lumii interioare, m-am preocupat de psihologie și înțelegerea minții, în timp ce ea își dorea să înțeleagă lumea materială: această frumoasă existență fizică. Deși aparent suntem două persoane total diferite, iubirea noastră reciprocă este aceea a copilului inocent care se juca pe scara blocului. După aproape 30 ani, deși ne vedem extraordinar de rar – ea este make-up artist în București, eu locuiesc în Vâlcea, și amândouă avem programul destul de încărcat – atunci când ne vedem suntem ca în copilărie. Uneori am impresia că timpul nici nu există. Sufletele noastre sunt la fel de apropiate.

Și, în aceeași măsură, am avut prieteni care au dispărut definitiv odată cu dispariția disponibilității mele de a le împlini interesele.
Ce vreau să spun este că într-o relație de prietenie, distanța nu are absolut nicio valoare. Când ești prieten, este ca atunci când ești frate: nu ai nevoie să te vezi toată ziua, nu ai nevoie să vorbești mereu. Îl iubești pe celălalt pur și simplu și îi vrei binele, necondiționat!

Relatia cu familia/copiii la distanta

Când  mă gândesc la relația cu familia sau relația cu copiii la distanță, mă gândesc la situația în care unul dintre părinți muncește în străinătate și copilul rămâne în țară, în grija celuilalt părinte sau a bunicilor/rudelor.

Aceasta este, poate, una din cele mai grele. Și nu pentru că nu va rezista – cum este în cazul relației de dragoste la distanță – ci pentru că vorbim despre un copil care are nevoie de părinți. Cu toate că în momentul de față copilul meu stă 3-4 zile/săptămână la ai mei, cu toate că distanța este mică și pot absolut oricând mi se face dor sau are nevoie de mine, să fug la el, ca părinte tot simt uneori frustrarea că nu pot face mai mult.

Totuși, așa cum spuneam și în cazul deciziei de a avea o relație de dragoste la distanță, atunci când facem acest pas – de a munci în străinătate / a duce copilul la bunici – trebuie să avem în vedere interesele de la mijloc și, mai ales, interesul superior al familiei. Cu alte cuvinte, ce contează cel mai mult pentru tine și cât ai de gând să trăiești astfel? Până când va avea loc această separare? Ce nevoi are copilul tău? Cu cine stă? Cum îi satisface aceste nevoi? Cine și cum se ocupă de educația lui?
Recunosc că nu sunt adepta plasării copilului în grija altcuiva, câtă vreme părinții pleacă în străinătate la muncă, dar chiar și așa, dacă au fost calculate toate riscurile, dacă i se creează copilului toate condițiile pentru a avea parte de o educație bună și este lăsat într-un mediu din care să învețe iubirea, și chiar i se facilitează accesul cât mai des la părinți, nu văd de ce ar fi o problemă.
Cunosc, deopotrivă, cazuri în care relația la distanță copil – părinte a avut consecințe pozitive asupra vieții familiei, precum și mult mai multe cazuri în care aceasta a reprezentat cea mai nefericită decizie din viața familiei. Totul depinde, încă o dată, de cât de multă iubire, comunicare și înțelegere există la mijloc. Și, mai mult decât atât, contează valorile familiei.

Așadar, nu aș putea spune că este bine sau că este rău să ai o relație la distanță cu familia ta. Dar dacă știi că există și cea mai mică șansă să te descurci să aduci și copilul în noua ta viață, te încurajez din suflet să o faci. Sunt multe cazuri în care pleacă mai întâi tatăl și, după ce acesta reușește să pună suficient de-o parte pentru a asigura o chirie decentă sau școlarizarea copiilor, cheamă și soția alături de copii. În principiu consider că oricât de multă iubire ar putea acorda rudele copiilor, nimeni nu poate ține locul părinților. Așa că aș recomanda ca relația la distanță față de copii să fie doar o măsură temporară.  

Cât durează o relatie la distanta?

Durata unei relații la distanță variază de la un caz la altul. La începutul relației mele cu Luci erau dese momentele când plecam în țară pentru a susține diverse traininguri. Deși distanța dintre noi era strict delimitată de câteva zile, având termostatul reglat pe foarte multă apropiere și fiind amândoi firi posesive, cele câteva zile erau cumplite. Mai exact ziua nu simțeam vreo problemă, că oricum amândoi munceam prea mult să ne observăm lipsa, dar serile erau extrem de grele. Telefonul nu suplinea prezența celuilalt.

Am povestit asta strict ca să înțelegi că uneori și câteva zile pot face o relație să se simtă ca fiind la distanță. Totuși, în aceeași direcție, cunosc persoane care au decis că este în interesul superior al familiei să aibă o relație la distanță pe o perioadă nedeterminată (unul din ei a plecat la muncă în străinătate)… și chiar și după ani buni relația lor este la fel de vie și de frumoasă.

Cum spuneam și mai devreme, nu distanța geografică este cea care distruge neapărat o relație, ci distanța emoțională!

Ce se întâmplă cu iubirea la distanta?

Iubirea, în sine, este o emoție. Fiind o emoție nu cunoaște formă fizică. Nu putem spune că omul din fața noastră este iubire. Deși suntem tentați să credem că obiectul iubirii noastre este reprezentat de persoana iubită, de fapt, noi suntem mai mult de atât. Și iubirea noastră este mai mult de atât.

În general există niște motive pentru care iubim. Există ceva ce ne declanșează iubirea. Când singurul declanșator este atracția fizică, atunci da, este foarte posibil distanța să reprezinte o problemă destul de mare. În lipsa acțiunii care ne declanșează iubirea (actului sexual) este foarte posibil să ne pierdem afecțiunea. Ba mai mult, atunci când corpul fizic naște iubirea, există în egală măsură pericolul ca hormonii noștri să reacționeze în apropierea altui corp fizic. Deci, când iubirea noastră nu este iubire necondiționată ci este atracție sexuală strictă, ea poate suferi. Animalele au astfel de rațiuni de a fi și acesta este motivul pentru care nu sunt considerate neapărat ființe monogame.

Totuși, atunci când între parteneri există cu adevărat iubire necondiționată, relația la distanță nu are de ce să omoare iubirea. Preconcepția populară „ochii care nu se văd se uită” face referire la mai mult decât la apropierea spațială. Ochii reprezintă oglinda sufletului, iar sufletul este singura constantă a vieții. Dacă trupul cunoaște modificări, dacă trupul este afectat de timp, și la fel și gândurile, sufletul este singurul care rămâne constant și loial în timp.

Când iubești un om cu adevărat, indiferent de forma pe care o îmbracă iubirea în funcție de gândurile tale dintr-un anumit moment, este foarte greu să îți pierzi iubirea. Ura reprezintă tot o formă de iubire.

Știi ce nu reprezintă o formă de iubire? Uitarea, absența iubirii, indiferența. Câtă vreme amintirea, gândul, prezența celeilalte persoane îți stârnește o emoție, există iubire.

Sigur, poate fi iubire de sine sau iubire de celălalt. Pe principiul lui Gabriel Garcia Marquez: „Eu nu te iubesc pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce sunt eu atunci când sunt cu tine” , persoanele din viața noastră ne alimentează anumite emoții. Ele pot exista și la distanță, și la apropiere. În funcție de acțiunile noastre și de ale celorlalți, iubirea ia valențe diferite. Se poate transforma în dor, în ură, în regret, remușcare, rușine. Toate ascund același lucru.

Așadar, iubirea într-o relație, dacă există cu adevărat, se va mula pe gândurile și acțiunile partenerilor implicați. Îți povesteam mai devreme de colega mea din liceu și prietenul ei marinar. 3 ani la distanță nu au făcut decât să le întărească iubirea. Pentru mine și prietenul meu din liceu, un an a reprezentat transformarea iubirii în ură… iar în cazul căsniciei mele, distanța a transformat iubirea în uitare, îndepărtare.

Recomandare de lectură: Hellen Fischer – Anatomia Iubirii. O istorie naturală a relațiilor de dragoste și a destrămărilor.

Cum să te comporți într-o relatie la distanta?

În primul rând, atunci când ești într-o relație la distanță, ai face bine să înțelegi de la început că nimic nu este permanent. Așa că decât să te concentrezi pe distanță, mai bine te concentrezi pe iubire. Sigur că există multe trucuri pe care le poți folosi pentru a păstra relația vie, dar în primul rând nu trebuie să o tratezi ca pe o relație bolnavă. Gândește-te la ea ca la „relația ta” și nu ca la „relația ta la distanță”.

Cum te comporți în mod normal într-o relație? Cum o faci aproape, așa trebuie să o faci și la departare: ai grijă de tine înainte de toate, găsește bucurii în tot ce te înconjoară, găsește-ți activități independente cu prietenii/prietenele și învață să te bucuri de viață. Știu că poate pentru unii sună trist, dar eu spun mereu un lucru la cursurile mele: ne naștem singuri, murim singuri. Și exact în aceeași măsură, trăim singuri. Trebuie să fim capabili să trăim singuri.

Fiecare suflet vine pe pământ cu o misiune independentă. Restul sufletelor au rolul de a ne ajuta să ne împlinim acea misiune. Ele ne sunt aproape și ne fac existența mai frumoasă (sau mai grea, după caz). Oricum ar fi, orice interacțiune umană poate fi tratată ca pe o oportunitate de a deveni mai buni, de a învăța ceva. Așa că înainte de a te gândi cum ar trebui să te comporți, este important să înțelegi că nu există o rețetă universală. Fiecare individ este o entitate separată și diferită de celelalte.  Cu alte cuvinte, în loc să te chinui să te încadrezi într-un tipar, să te mulezi după preferințele cuiva, este mult mai sănătos să îți găsești propriile reguli de viață și propriile pasiuni.

Cel mai bine este să ai o discuție deschisă cu partenerul tău în care să vezi ce anume îl deranjează într-o relație, și să vezi în ce măsură deranjul lui te afectează pe tine, și vice-versa. Dacă puteți avea o relație amândoi, atunci cu siguranță, pur și simplu fiind voi înșivă și ascultându-vă inima, veți putea avea o relație la distanță fără să vă bateți capul să urmați niște rețete standard. Nu faceți o prăjitură, ci construiți ceva nou împreună! Stabiliți-vă propriile reguli!

Cum sa mentii o relatie la distanta

Precum am spus și până acum, relația la distanță se menține cu iubire, respect, comunicare și încredere – în primul rând în sine, și apoi în partener. Vorbeam la începutul articolului despre relația mea la distanță din timpul facultății. Am ales această relație în mod particular pentru că a fost de la început o decizie asumată (eram din orașe diferite, nu a plecat niciunul în mod deosebit). Și, a fost chiar o perioadă frumoasă, pe care mi-o amintesc cu drag.

În cazul nostru distanța a fost o binecuvântare. Vorbeam zilnic, aveam timp și putere să ne concentrăm pe sarcinile noastre de lucru, nu reprezentam o distracție unul pentru celălalt – cum se întâmplă adesea în relațiile la apropiere – și faptul că exista comunicare și încredere ne asigura mentenanța relației.

Totuși, când am luat decizia de a ne muta împreună, lucrurile s-au schimbat. De ce? Pentru că atunci când fiecare avea viața lui, când ne ofeream libertate și aveam fiecare propriile pasiuni, propriile cercuri de prieteni și activități… simțeam iubirea pură. Acea iubire care ne făcea să fim liniștiți, să ne oferim respect și să comunicăm sincer.

Când eu am făcut marele pas de a renunța la facultatea de medicină din Cluj „pentru el”, am renunțat, de fapt, la mine. Atunci am crezut că voi contrui o nouă viață alături de el. Fiind vară, m-am angajat (desigur, în același mediu cu el – distanța ne-a făcut acum să vrem prea multă apropiere). Am început să trăiesc viața lui și, încet, încet, nu mai aveam nimic al meu, nu mai aduceam nimic nou în relație… m-am pierdut cu totul pe mine în el. Și deși ne iubeam foarte mult, iubirea a căpătat altă valență: cea a geloziei, a posesivității și, în final, ne-a adus despărțirea. Nu pentru că nu ne mai iubeam, ci pentru că eu nu mă mai iubeam pe mine. Am pornit din start de la principiul greșit de a face „un sacrificiu pentru el”…. ceea ce consideram eu că mă făcea demnă de mai multă atenție din partea lui și, la un anumit nivel consideram că îi pot pretinde să facă și el orice sacrificiu aș vrea vreodată pentru mine.

Așadar, încă o dată, nu distanța distruge o relație, ci așteptările noastre, acțiunile noastre și lipsa de iubire de sine.

Câtă vreme tu ești sincer cu tine, faci ceea ce îți place și acorzi partenerului exact aceeași atenție pe care i-ai acorda-o și dacă ar fi lângă tine, ai toate șansele să menții o relație sănătoasă la distanță!

Citește și: 7 Sfaturi pentru a face o relație la distanță să funcționeze

Sexul intr-o relatie la distanta

În orice relație de dragoste, sexul reprezintă o manifestare firească a iubirii. Se poate trăi foarte ușor în absența lui dar, în egală măsură, absența lui poate duce la destrămarea unei relații. Contează extrem de mult care este rolul pe care l-am atribuit sexului de la început și cât de mult ne dorim ca relația noastră să funcționeze.

Sexul este adesea considerat un subiect tabu. Și eu pot spune că mă consider a fi pudică, dar cu toate acestea, înțeleg că, din punct de vedere terapeutic, este important să nu ignorăm nici un subiect care ne macină. Nu este bine să refulăm emoții sau trăiri numai pentru că „este rușine”. Părinții și bunicii noștri spun că generațiile tinere „și-au pierdut rușinea”. Poate este așa, dar… fiindcă este sănătos și fiindcă văd că citești – deci, te interesează subiectul – haide să vorbim puțin despre sexul într-o relație la distanță.

Pentru că suntem ceva mai mult decât simple animale și chiar îmbrățișând diferențele biologice și emoționale dintre noi, am să spun că sexul nu se rezumă la act în sine, la contactul sexual. El reprezintă o legătură erotică mentală, fizică, spirituală și/sau emoțională împărtășită de cei implicați. Tocmai din acest motiv –  și mai ales datorită tehnologiei – menținerea unei vieți sexuale sănătoase într-o relație la distanță este posibilă.

În general, abstinența poate avea și beneficii, atunci când nu implică prea multă refulare a emoțiilor și impulsurilor sexuale. Momentul reîntâlnirii va fi magic, cu atât mai mult cu cât veți avea ocazia să descărcați toată acumularea de energie sexuală.

Totuși, voi trebuie să găsiți cea mai bună variantă pentru voi. Sunt multe cupluri la distanță care folosesc diverse metode de a se descărca de tensiunea sexuală, asupra cărora convin în acord. Nu trebuie să vă simțiți presați să faceți nimic cu care nu vă simțiți confortabil.

Sunt persoane care apelează la acel „sexting” și își trimit mesaje erotice menite să le stârnească jocul pasiunii. Alții trimit fotografii nud partenerilor sau își folosesc creativitatea în cele mai interesante moduri cu putință. Sigur, pentru a te expune virtual trebuie să ai foarte multă încredere în tine și în partener… dar, până la urmă despre asta este o relație, despre încredere. Nu?

Recomandare de lectură: Daniel Z. Lieberman, Michael E. Long – Dopamina. Despre cum o singură moleculă din creierul nostru controlează iubirea, sexul și creativitatea – și va hotărî soarta omenirii.

De ce nu merg unele relatii la distanta

Principalul motiv pentru care eșuează relațiile la distanță îl reprezintă așteptările nerealiste. Partenerii care pornesc de la început cu așteptări sunt cei mai pasibili să trăiască o dezamăgire. Într-o relație, în general, nu știi la ce să te aștepți. Sunt zile mai libere, mai pline de atenție și când iubirea este mai „pufoasă” ca niciodată, dar sunt și zile în care ai vrea să fii singur în carapacea ta. Dacă înțelegeți de la început care sunt nevoile voastre, individuale, și  nevoile voastre împreună, nu trebuie să vă faceți griji pentru relația voastră. De ce să îți faci scenarii? De ce să te concentrezi pe absența celuilalt, când te poți concentra pe toate lucrurile frumoase pe care le reprezintă partenerul tău pentru tine.

O relație la distanță rezistă atâta timp cât cât voi vă păstrați vii motivele pentru care sunteți împreună. Când nu mai faceți nici un efort pentru a vă aminti, când nu mai vreți să mai luptați, totul se termină.

De asemenea, lipsa de comunicare contribuie semnificativ la ruperea relațiilor la distanță. Dacă sunteți pe fusuri orare diferite și vorbiți rar, nu zic că nu puteți să vă respectați, să vă iubiți în continuare. Doar că este foarte posibil ca, mai devreme sau mai târziu, nevoia de apropiere, de căldură, de a simți iubirea celuilalt să nască vulnerabilități. Totuși, dacă voi sunteți împreună de multă vreme și iubirea voastră este stabilă, nici măcar acest aspect nu vă poate separa.

Relatiile la distanta și zodiile

Având în vedere că momentul nașterii influențează, la un anumit nivel, temperamentul și trăirile profunde ale indivizilor, s-ar zice că există o oarecare conexiune între zodie și modul în care se comportă fiecare nativ atunci când se află într-o relație la distanță.

Cum se comportă fiecare zodie într-o relatie la distanta

Relatii la distanta cu un Berbec

Berbec (21 martie – 19 aprilie): Într-o relație la distanță, berbecii sunt extrem de optimiști și determinați. Din acest motiv este foarte posibil ca, cel puțin la început, nativul berbec să depună extrem de mult efort. Totuși, având în vedere temperamentul impulsiv și nerăbdător al nativilor, este posibil ca acest entuziasm să nu dureze foarte mult. Berbecilor le plac relațiile dinamice. Sunt niște cuceritori din fire și au nevoie de cât mai multă apropiere pentru a se simți vii. Din acest motiv, este destul de posibil ca o relație la distanță să nu dureze foarte mult pentru ei. Totuși, dacă găsesc o metodă de a scurta timpul de așteptare între întâlniri, dacă îi asigurați permanent de atracția voastră față de ei și le oferiți cât mai multă atenție, ar putea exista o mică șansă.

Relatii la distanta cu un Taur

Taur (20 aprilie – 20 mai): Atunci când un taur iubește pe cineva, va face tot ce poate pentru relația sa, chiar și dacă partenerul este la capătul pământului. Ei sunt foarte răbdători și consecvenți, așa că o relație la distanță nu îi va afecta prea tare.  Nativii sunt considerați a fi printre cei mai romantici, așa că atunci când sunt într-o relație se dedică total jumătății sale. Le va fi foarte greu să stea departe de partener, să nu îl vadă, însă atâta timp cât știu că nu este ceva permanent, fac tot efortul necesar.

Relatii la distanta cu un Gemeni

Gemeni (21 mai – 20 iunie): Gemenii sunt persoane cărora le place să ofere multă afecțiune în relații, cărora le surâde ideea de a fi într-o relație la distanță drăguță și plină de iubire. Ei se adaptează destul de ușor la orice, fapt ce îi ajută foarte mult atunci când vine vorba despre a face față unei relații. Totuși, problema lor este stabilitatea. Ei caută în permanență iubire și sunt curioși, motiv pentru care nu se vor descurca foarte bine cu singurătatea pe o perioadă prea mare de timp… iar vorbitul la telefon nu este neapărat cea mai bună soluție pentru ei. Mai mult, urăsc rutina, motiv pentru care este destul de probabil să se plictisească de telefoane și apeluri video programate.

Relatii la distanta cu un Rac

Rac (21 iunie – 22 iulie): Acest nativ este extrem de loial și va face tot ce îi va sta în putere pentru a face o relație să meargă, indiferent că este aproape sau departe. Racii sunt foarte atenți și sensibili, așa că vor încerca să se asigure că și cealaltă persoană se simte la fel de comod într-o relație la distanță, precum se simt ei (chiar dacă adesea ei simt că nu este deloc ușor). E adevărat că racii sunt foarte determinați, dar sunt, de asemenea și pesimiști, fapt ce îngreunează puțin soarta. Nu sunt imposibili, dar vor avea nevoie de foarte mult atenție și asigurare constantă că sunt iubiți, pentru ca relația să meargă.

Relatii la distanta cu un Leu

Leu (23 iulie – 22 august): Leii sunt pasionali și fermecători, fapt ce determină multe persoane de sex opus să le pice în plasa iubirii. Sunt atât de conștienți de aceste calități încât adesea le folosesc intenționat… însă lucrurile se schimbă în momentul în care au decis să se dedice unei relații. Astfel, folosesc firea lor pasională pentru a-i arăta constant partenerului iubirea. Leii au mult loc în inima lor pentru iubire și nu ezită nicio clipă să o arate. Din nefericire, însă, fiind oameni ai scenei, nu se descurcă prea bine atunci când sunt singuri sau când sunt ignorați, iar acest lucru le poate limita șansele de a avea o relație la distanță.

Relatii la distanta cu o Fecioara

Fecioară (23 august – 22 Septembrie): Fecioarele pot părea mai reci, dar se implică foarte mult în relațiile lor. Ei acordă foarte mare atenție celor mai mici detalii, așa că dacă observă vreo clipă că partenerul lor nu se simte în siguranță cu o relație la distanță, vor fi acolo pentru a-l asigura că totul va fi bine și că totul se va rezolva. Faptul de a fi extrem de serioși poate fi atât un lucru bun, câtși un lucru rău atunci când vine vorba despre o relație… pentru că, de regulă, ar vrea ca partenerul să fie la fel de serios și să nu se mai streseze cu gândul eșecului. În general aceasta este zodia cu cea mai mare șansă de a avea o astfel de relatie de succes.

Relatii la distanta cu o Balanta

Balanță (23 septembrie – 22 Octombrie): balanțele sunt foarte cooperante, așa că vor încerca mereu să facă orice compromis ar fi necesar pentru ca ambii parteneri să se simtă fericiți într-o relație. Totuși, faptul de a fi foarte sociabili poate pune în dificultate încercarea de a avea o relație la distanță. Nativii au tendința de a se plictisi ușor și nu cred cu adevărat în monogamie sau într-o singură iubire. Lor le place să își împartă toate emoțiile cu partenerul, iar acest lucru poate fi uneori dificil. Este destul de probabil ca idila nativilor din balanță să nu dureze foarte mult, mai ales dacă partenerul nu îndeplinește un număr semnificativ de criterii ale perfecțiunii de pe lista unei balanțe. Faptul de a nu avea persoana pe care o iubesc alături, pentru a trece împreună prin toate greutățile poate avea un impact negativ asupra relației.

Relatii la distanta cu un Scorpion

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie): acest nativ este pasional și asertiv și preferă să dețină controlul în relațiile sale. Atunci când iubește cu adevărat pe cineva, poate fi atât de dedicat încât să facă imposibilul posibil. Totuși, scorpionul este cunoscut pentru faptul că lasă gelozia să pună control asupra sa, iar dacă nu are deplină încredere în partener, relația sa la distanță este sortită eșecului. Scorpionii mai pot fi extrem de secretoși, motiv pentru care este posibil să se retragă încet, fără prea mult zgomot, fin relație, înainte ca partenerul să știe măcar. Relațiile la distanță nu sunt, neapărat, specialitatea nativilor din scorpion.

Relatii la distanta cu un Sagetator

Săgetător (22 noiembrie – 19 decembrie): săgetătorul este un amestec de idealism și optimism, ceea ce îl face să fie pregătit să accepte orice aruncă viața asupra lor, acest lucru incluzând relațiile la distanță. Cu o perspectivă atât de pozitivă asupra vieții, o astfel de relatie nu reprezintă nimic altceva decât o nouă provocare pe care să o treacă în forță. Nativii urăsc să se simtă constrânși în relații, așa că deși pare provocator, se bucură cu brio de timpul liber pe care îl oferă o relație la departare. Singurul lucru care poate o poate distruge, pentru un săgetător, este gura lui ascuțită. Poate spune lucrurile într-un mod „prea sincer” care să dea senzația unui partener mai sensibil că săgetătorului de fapt îi este chiar mai bine fără el decât cu el.

Relatii la distanta cu un Capricorn

Capricorn (20 decembrie – 20 ianuarie): acești nativi sunt responsabili și disciplinați, motiv pentru care preferă relațiile serioase și importante, în care ambii parteneri știu exact ce vor. Ei iubesc stabilitatea și familia și sunt extrem de dispuși să se mute oriunde după partenerul lor, atâta timp cât reprezintă binele superior al relației și nu le schimbă în mod semnificativ cursul evoluției. Capricornii preferă relațiile de lungă durată în detrimentul celor trecătoare. Din acest motiv, chiar dacă tind să fie foarte pesimiști și să se aștepte la ce este mai rău, cu puțină încredere și optimism insuflate de partener, au toate șansele să facă față în mod exemplar unei relații la distanță.

Relatii la distanta cu un Varsator

Vărsător (21 ianuarie – 18 februarie): vărsătorii sunt recunoscuți pentru independența lor. În general este foarte greu să faci un vărsător să se gândească la o relație serioasă, mai ales dacă nu aveți prea multe în comun. Totuși, dacă un vărsător simte că partenerul îi seamănă, existe șanse să se deschidă. Iar când o fac, își doresc ca relația să dureze cât mai mult. Fiind firi optimiste, dacă își iubesc partenerul, vărsătorii pot depune efort într-o relație la distanță. Astfel, pentru succesul cu un vărsător este extrem de important ca ambele persoane să rămână dedicate și să se susțină reciproc în momentele de tristețe.

Relatii la distanta cu Pestii

Pești (19 februarie – 20 martie): acești nativi sunt, în general, altruiști și plini de compasiune, fapt ce îi determină să gestioneze bine relațiile la distanță, atunci când își propun ca acestea să dureze. Prin firea lor aleg să pretindă că totul este în regulă, chiar și când ei știu (și toată lumea știe) că nu este așa. Pentru ca relația la distanță cu un nativ din semnul peștilor să reziste este extrem de importantă comunicarea. El este extrem de intuitiv, motiv pentru care va ști când să fie acolo pentru partener atunci când acesta are cea mai mare nevoie de el.

Așadar, fiecare relație la distanță este diferită. Toți avem experiențe interesante… și este posibil ca la un moment dat în povestea noastră să ne confruntăm cu o astfel de „piedică”.

Așa că dacă tot ai ajuns până aici, dă-mi voie să te întreb ce părere ai TU despre relațiile la distanță! Ai avut una? Cum a funcționat sau cum funcționează pentru tine? Lasă-mi un comentariu și spune-mi care este experiența ta.

Mulțumesc!

Te îmbrățișez,

Grațiela.

About Author