Ziua nationala – Semnificatia zilei de 1 decembrie in 2020 (Pagina de Istorie)

semnificatia zilei nationale, semnificatie, ziua nationala a romaniei, 1 decembrie
Reading Time: 6 minutes

România. Ziua națională a României. 1 decembrie 1918.

De când eram copil am asociat această zi cu tricolorul, parada militară, trompete, muzică de cătănie, muzică populară și fasole cu ciolat (sau zacuscă… dacă ținem cont de faptul că e în post).

Totuși, au trecut 102 ani de când 1 decembrie înseamnă ceva.

Dar adevărata întrebare este… ce? Ce înseamnă 1 decembrie – ziua nationala?

Dar ce știm noi, cei tineri, despre asta?

tricolor, Romania, semnificatia zilei nationale, 1 decembrie 1918, 2020,
Sursa foto: romania-insider.com

Am învățat la orele de istorie că 1 decembrie este ziua în care comemorăm „Marea Unire”.

Adică întregirea țării prin alăturarea Transilvaniei la România deja formată de Cuza în 1859 (Moldova + Țara Românească) și apoi „modelată” și îmbunătățită de Carol I.

Dar cum s-a ajuns aici?

Scurtă istorie a României de la Cuza la Marea Unire din 1918

În momentul în care Alexandru Ioan Cuza a dobândit titlul de „domn al Moldovei și al Țării Românești”, principatele unite se aflau sub suzeranitatea nominală a Imperiului Otoman.

Dacă te întrebi ce înseamnă suzeranitate otomană, află că aceasta era o formă prin care Imperiul Otoman controla politica externă și relațiile principatelor.

Deși acestea beneficiau de independență tehnică, auto-guvernarea era limitată.

Cu alte cuvinte „românii” încă nu beneficiau de autonomie completă.

Trei ani mai târziu, în 1962 cele două principate s-au unit formal, căpătând denumirea de România. Cu această ocazie capitala se muta de la Iași la București.

Alexandru Ioan Cuza, Unirea Principatelor, Romania,
Sursa foto: gazetavalceana.ro

În 23 februarie 1866 conservatorii și radicalii liberali l-au forțat pe Cuza să abdice, aducând la conducerea României un prinț german.

Este vorba despre Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cunoscut sub numele de Carol I. Prin el s-a sperat obțimerea unei viitoare indetendențe statale și, cumva, o protecție din partea Germaniei.

Odată cu numirea sa ca domnitor a fost adoptată și prima constituție a țării. Urmând modelul belgian, era una din cele mai avansate constituții ale timpului.

Aceasta avea să aducă multe schimbări în modul de organizare a statului, precum și modernizarea și dezvoltarea acestuia.

Vorbim la acest moment despre o Românie liberală, dar nu democratică.

Carol I și turcii

Precum spuneam, la acel moment Imperiul Otoman avea putere asupra României. Cu toate acestea, Carol I a decis să ignore această dependență, fapt ce a facilitat apariția conflictelor ce au dus la Răboiul Ruso-Turc din 1877-1878.

Din fericire acest război a avut ca rezultat proclamarea independenței față de Impriul Otoman (9/21 mai 1977).

Din nefericire, acest Război al independenței ne-a costat trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Ismail și Bolgrad) și 100 milioane de lei aur.De aici prima strigare: Basarabia – pământ românesc!

Regatul României, Primul Război Mondial, România întregită

Carol I – Sursa foto: familiaregala.ro

Patru ani mai târziu, în 14 martie 1881, Carol I a fost încoronat ca prim rege al României.

Altfel spus, România a devenit Regat.

În 1883 Carol I a semnat un tratat secret care lega România de Tripla Alianță (Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria) care ar fi trebuit activat doar în situația în care Rusia ar fi fost atacată de unul din membrii tratatului.

Știm apoi că începutul secolului XX a fost marcat de izbucnirea Primului Război Mondial. În acest moment Carol considera că intrarea în război de partea Germaniei ar fi fot cea mai onorabilă mișcare.

Totuși, opinia publică nu corespundea opiniei sale personale.

Astfel, surprinzător sau nu, Carol I moare la scurt timp după izbucnirea acestor neînțelegeri (de 10 octombrie 1914), locul său pe tron fiind luat de Regele Ferdinand I.

După doi ani de neutralitate, în 1916 România intră în Primul Război Mondial, dar nu alături de Puterile Centrale, cum ar fi vrut Carol, ci alături de Antanta (formată din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus).

Această mișcare nu a fost neapărat cea mai inspirată, având în vedere toate tratatele și acțiunile ce i-au urmat:

Rușii au obținut puterea în urma celebrei Revoluții din Octombrie. Semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk a lăsat România complet izolată și încercuită de forțele ostile. Singura ei opțiune a fost să iasă din război și să accepte o serie de condiții umilitoare.

Ce-am avut și ce-am pierdut?

Sursa foto: wikipedia.org

Pacea de la București semnată la începutul anului 1918 a pus Regatul României într-o situație destul de incomodă.

Pacea, în sine, a ajuns să ne coste:

  • O parte a Dobrogei de Nord (către Bulgaria);
  • Restul Dobrogei (între noua graniță bulgaro-română și Brațul Sfântul Gheorghe), în favoarea Puterilor Centrale;
  • controlul asupra trecătorilor Munților Carpați, în favoarea Austro-Ungariei;
  • toate exploatările petroliere pe care Germania le concesiona pe o perioadă de 90 ani.

Totuși, în aceeași perioadă controversată Basarabia realizează toate demersurile pentru a proclama independența Republicii Democratice Modoveneși și a se alipi României la 27 martie 1918.

Ucraina, în acest moment, pierde Basarabia și speră să poată ridica pretenții asupra Bucovinei.

Totuși, în 14 octombrie 1918 la Cernăuți se convoacă o adunare națională care are ca obiectiv proclamarea unirii Bucovinei integrale. Prin acest demers și Bucovina revenea în granițele Românești. Toate demersurile intră în legalitate la 15 noiembrie 1918.

În paralel, aceleași inițiative se încercau și în Transilvania.

În 29 septembrie prin Declarația de la Oradea, Transilvania se separă politic de Ungaria.

A urmat formarea de consilii și gărzi naționale, manifeste și solicitări. În 18 noiembrie are loc o întrunire la Alba Iulia, urmând ca la 1 decembrie să fie convocată Marea Adunare Națională, în Sala Cazinoului din Alba Iulia. La aceasta au participat 1228 de deputați care au semnat „Rezoluția de la Alba Iulia” – document ce oficializa Unirea Transilvaniei cu Regatul Român.

Cum a arătat ziua de 1 decembrie 1918

Poetul Român Emil Isac, participant la adunare, a reușit să imortalizeze această pagină de istorie, într-un mod cât se poate de viu:

Se ivesc zorile. Ninge lin. Pe străzi defilează legiunea română, precedată de fanfara minerilor și a ofițerilor. Este o demonstrație cum nu s-a mai văzut vreodată, pe care niciun om de cultură nu se poate reține să nu o admire… Niciodată n-am văzut o asemenea masă de țărani. Este puterea ancestrală care defilează. Și toată lumea cântă… Masele așteaptă… unduindu-se ca un val puternic de oameni. Câteva momente și începe istoria…

Kolozsvari Hirlap, an XIX, nr. 284 din 19 noiembrie/3 decembrie 1918, p.3.

Interesant este cum această imagine reușește să se reitereze, an de an… și nu doar pe străzile din Alba Iulia.

Copilăria mea a fost marcată de acest peisaj rece și totuși plin de foc interior.

După un război dur, după trădare și însingurare, România era mai mare și mai puternică.

Această zi a reprezentat o confirmare a Uniunii. Și nu vorbim doar despre o Uniune teritorială, ci de una culturală și, mai ales, a valorilor și credințelor.

Tocmai din acest motiv semnificația zilei de 1 decembrie este una încărcată mai curând de tradiție și de emoție.

Ce a urmat nu a fost ușor.

România nu a rezistat foarte mult timp în această formă. România nu a mai fost niciodată la fel de mare, de puternică și de încrezătoare.

România a cunoscut un apogeu cultural, o generație de aur a lui 1927. România și-a format o adevărată elită intelectuală în perioada interbelică…. dar a urmat cel de-al doilea Război Mondial. A urmat perioada comunistă.

Au urmat urcușuri și coborâșuri.

Revoluții, revolte, noi pierderi și alte câștiguri.

Dar România nu a mai picat nicicând în picioare la fel de victorioasă. A reușit să se târască. A reușit să mai salveze ceva… dar a pierdut prea mult.

Semnificatia zilei nationale – 1 decembrie 1918

Așa că, urmărind această Pagină de Istorie… consider că adevărata semnificație a zilei de 1 decembrie este de a ne aminti că putem fi organizați, putem planifica eficient, putem obține orice ne dorim.

Suntem un popor frumos, un popor plin de tradiție. Avem o țară minunată care ne-a suportat în permanență, în ciuda deciziilor istorice nefavorabile pe care le-am luat. Această zi trebuie să ne reamintească de faptul că am fost învinși, dar ne-am ridicat învingători.

Deși părea că am pierdut… totuși am câștigat.

Întrebarea mea este… când am încetat să mai credem?

Când am încetat să mai luptăm? Când am devenit atât de slabi?

Am o teorie referitoare la asta… dar nu este relevantă în acest context.

Iubesc România. Iubesc Românii.

LA MULȚI ANI!

Citește și: Democrație, spiritualitate și dezvoltare personală

21 thoughts on “Ziua nationala – Semnificatia zilei de 1 decembrie in 2020 (Pagina de Istorie)

  1. Mi-a placut istoria in scoala, pacat ca cu anii se sterg date pe care nu le mai repeti. Obisnuiam sa mergem anual la parada de 1 dec, anul acesta e diferit insa.

  2. Felicitări pentru lecţia de istorie pe care ne-ai oferit-o!
    Sper să ajungă la un număr mare de cititori, deoarece, puţini sunt cei care mai ştiu aceste lucruri.
    La mulţi ani Românie şi tururor românilor!

  3. Multumim pentru lectia de istorie , m-a bucurat fiecare cuvintel, uneori mai uitam detalii si e tare bine sa le mai recitim!
    La multi ani Romania!

  4. Mă bucur să văd și să citesc articole pe această temă. Mi-a plăcut mult istoria în școală, deși nu prea s-a pus accentul pe ea așa cum ar fi trebuit,iar manualele erau învechite și doar cu informații random. Din puține aveai ceva de învățat.

    1. Și mie mi-a plăcut mereu… Atât capacitatea cât și bacul le-am dat la istorie… Și îmi amintesc și acum când am citit “O istorie sincera a poporului roman” a LUI Florin Constantiniu… Ca am rămas puțin socata sa vad cum contează enorm perspectiva din care este narata istoria…

Spune-mi, te rog, ce gândești despre acest subiect:

%d blogeri au apreciat: